Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for octombrie 2012

Le numim coincidenţe (1)

Făcusem semne de carte pentru mai toţi participanţii la tabără şi fiecăruia i-am scris câteva cuvinte de apreciere şi un verset biblic. Alesesem vreo trei referinţe biblice pe care le-am considerat potrivite pentru fiecare din cei prezenţi şi m-am chinuit să scriu citeţ şi frumos, treabă deloc uşoară pentru mine. Când a fost însă vorba de fratele Charlie, am ezitat în a scrie unul din cele trei pregătite, şi am început să răsfoiesc Biblia, Biblia mea veche şi plină de sublinieri. Am găsit câteva variante, nici eu nu ştiu cum şi de ce m-am oprit asupra versetului din Proverbe 10:22: „Binecuvântarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz”. Primind mica mea atenţie în acea ultimă zi de tabără, fratele a citit referinţa şi a rămas emoţionat. Aveam să aflu puţin mai târziu de ce: în dimineaţa aceleiaşi zile (mai mult…)

Reclame

Read Full Post »

Vă mai amintiţi povestea cu cireşul crescut parcă peste noapte ca răspuns la rugăciunea lui Natan? Ei, anul acesta am mâncat vişine din el. Nu mă întrebaţi cum se poate, mama mea ne-a cerut să luăm scara şi să le adunăm. Le-am gustat, sunt vişine!

Trebuie să vă mai spun că în nici un an nu am mâncat atâtea cireşe ca de data asta. Prieteni dragi ne-au chemat să culegem cât vrem, şi am adunat suficiente şi pentru mâncat, şi pentru gem, şi pentru congelator. Ne-am săturat de ele! Vişine însă am mâncat doar la Anina, în grădina din spatele casei. Mă tot gândesc ce-o mai rodi misteriosul pom la anu’! Cred că în funcţie de fructele pe care le vom mânca sau nu le vom mânca până atunci. Sau vor mai apare şi alţi pomi în grădină? Nu am întrebat-o pe mama mea ce comori mai ascunde în micul petic de pământ, mă bucur să descopăr la timpul potrivit! Am să vă scriu neaparat!

Read Full Post »

Dacă până nu de mult mai credeam în coincidenţe şi doar glumeam pe seama faptului că sunt urmărită de poliţia rutieră de fiecare dată când urc la volan, ieri m-am convins că nu e pură întâmplare. În primul rând, explicaţi-mi voi cum se face că atunci când Ian conduce se întâmplă foarte rar să întâlnească pe drum maşina poliţiei, iar când eu sunt la volan se întâmplă foarte rar (dacă într-adevăr a fost vreodată cazul) să nu îi întâlnesc! Veţi spune că e o chestiune psihologică: Ian nu-i observă pentru ca nu se teme de ei, iar eu îi văd peste tot pentru că îi caut mereu cu privirea. Dar în ce priveşte ziua de ieri ceva nu se leagă, (mai mult…)

Read Full Post »

« Newer Posts

%d blogeri au apreciat asta: