Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 8 decembrie 2012

Mă întreabă azi Natan, dimineaţa devreme, ce cadou îmi doresc de Crăciun. M-a luat prin surprindere, nu mă gândisem la aşa ceva, de fapt chiar nu aștept nimic (o fi bine, o fi rău?). Și pentru că nu am putut dormi noaptea datorită durerilor de cap, și pentru că sunt răcită cobză, am spus: „Sănătate”! Se gândeşte puţin, după care îmi răspunde: „Ştiu, vrei medicamente”!

Am râs, dar oare nu adesea cerem şi noi de la Dumnezeu ­„medicamente” în loc să ne rugăm pentru sănătate? Oare nu cerem tot felul de lucruri despre care credem că ne-ar schimba starea de spirit, în loc să cerem bucurie? Oare nu ne rugăm pentru rezolvarea problemelor de tot felul, în loc să ne rugăm pentru pace? Mă uimesc uneori rugăciunile în care copiii, dar şi adulţii, ştiu să-i dea sfaturi lui Dumnezeu cu privire la ce ar trebui făcut! Mă uimeşte şi Dumnezeu atunci când răspunde rugăciunilor noastre oferind mult mai mult decât am ştiu cere, oferind ceea ce are preţ în locul gunoaielor pe care noi le-am considerat necesare.

Lucruri puteţi cere de la Moş Crăciun, cineva poate că va îmbrăca, ocazional, costumul roşu şi va veni cu sacul, sau punguţa, sau îmbăţişarea de care aveţi nevoie. Cât despre sănătate, Natan îmi explică: „Moşul nu cred că are aşa ceva, umbla prin multe ţări, inclusiv în cele în care e foarte frig, cred că şi el se îmbolnăveşte”.

Reclame

Read Full Post »

Bilbo, ales al 14-lea tovarăş în călătoria pe care avea să o facă alături de pitici în recuperarea comorii furate de Smaug, a fost numit „Numărul norocos”, şi nu degeaba. Cartea e plină de situaţii limită din care hobitul scapă teafăr, dar şi de primejdii din care el îi va scapă pe cei 13 însoţitori ai săi. Ceea ce-şi propun piticii să realizeze le depăşeşte cu mult puterile, iar detaliile cu privire la felul în care vor proceda nu sunt deloc bine puse la punct. Pericolele nu sunt anticipate, iar în ce-l priveşte pe dragon… se pare că au uitat cu totul că acesta nu le va ceda bogăţiile pe care doarme de îndată ce-i va vedea apărând la orizont. Şi totuşi, încurajaţi de Gandalf ei pornesc înainte sperând că vor izbuti în misiunea lor, şi… au parte din plin de ceea ce ei numesc noroc! La sfârşitul cărţii, însă, Gandalf îi va explica lui Bilbo cum stau lucruri, încheind cu ceea ce ar trebui să arunce o lumina asupra înţelegerii celor scrise: „Doar nu te îndoieşti de profeţii, fiindcă ai şi dumneata o contribuţie în a le fi făcut să se adeverească? Doar nu îţi închipui că aventurile dumitale şi felul în care ai scăpat de necazuri s-au datorat norocului sau că au fost doar spre folosul dumitale? Eşti o persoană foarte bine, domnule Baggins, şi eu ţin foarte mult la dumneata, dar, la urma urmelor, nu eşti decât o făptură mititică într-o lume mare, mare!” Oare avea Gandalf în vedere Providenţa? Ultima replică a romanului e rostită de Bilbo: „Slavă Domnului”!

Probabil că citind sau vizionând „Stăpânul inelelor” v-aţi întrebat de ce Tolkien, despre care se spune că a fost un credincios practicant, nu pomeneşte despre Dumnezeu. Dar şi povestea de aici e plină de evenimente „norocoase” care asigură succesul misiunii lui Frodo, (mai mult…)

Read Full Post »

%d blogeri au apreciat asta: