Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 22 februarie 2013

P(r)ipă

Multe din alegerile noastre greşite, din vorbele noastre necugetate şi din reacţiile noastre nepotrivite, sunt datorate pripei. Şi graba nu are a face, de cele mai multe ori, cu vreo urgenţă. Are a face cu ne-stăpânirea, ne-înfrânarea, ne-răbdarea.

Îmi vine mereu în minte calmul cu care Gandalf stă uneori şi cugetă, neaparat aruncând rotocoale de fum prin pipa mare, aleasă pe măsura înălţimii şi importanţei lui. Lulelele (hm, cam mulţi de „le”) sunt obiecte preţuite în lumea lui Tolkien, şi bănuiesc că nu doar pentru fumul ierbii care aşa se şi numea, buruiana-pipei. Cred că obiceiul era legat de acela de a sta de vorba cu cineva, fără grabă, şi de acela de a medita, de unul singur (Bilbo stă în faţa casei fumând în dimineaţa în care Gandalf îl întâlneşte pentru prima dată).

Pipa era un antidot pentru pripă, pentru decizii fără a fi cântărite pe toate părţile, pentru discuţii făcute scurt şi la subiect, fără răgazul necesar înţelegerii celuilalt. Acum, n-o să vă recomand eu să vă apucaţi de fumat, că buruiană de-aia de-a celor de pe Pământul de Mijloc, care nu vatămă în vreun fel, nu avem. Dar poate că vom găsi o cale prin care să ne fie mai uşor a ne opri, a ne încetini mersul, a medita, a asculta pe celălalt. Căci „graba strică treaba”, nu-i aşa?

Read Full Post »

Am plecat azi, după ora patru, cu toată familia în pădure, după ghiocei. Nu-mi spuneţi că e prea devreme, am văzut o poză pe facebook, făcută anul acesta, şi n-am vrut să întârzii, nu mai culesesem asemenea flori de… mulţi ani (şi mulţi e reprezentat de un număr cu două cifre).

Ultima oară când străbătusem potecile întortocheate nu departe de casa noastră, totul era acoperit de un strat gros de zăpadă, pădurea părea atât de deasă cu podoaba ce nici acum nu ştiu cum stătea prinsă de crenguţele subţiri ale copacilor. Nenumăratele cărărui – ce se tot intersectau şi se tot despărţeau – aveam impresia că erau croite cu doar câţiva paşi în faţa noastră, că plantele ne făceau loc să trecem, pentru a le admira veşmintele.

Azi, ruşinaţi parcă de goliciunea lor, copacii şi arbuştii ni se aşezau în cale, (mai mult…)

Read Full Post »

%d blogeri au apreciat asta: