Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 8 martie 2013

Testat prin lei

Dumnezeu ne testează adesea prin lei. Ca pe Daniel! Adică nu, iar i-am încurcat. Ca pe Acan! Ei, ştiu că nefericitul despre care pomeneşte Biblia nu a furat lei, n-o fi având cei din Ierihon grădină zoologică în cetatea lor. Şi ştiu că nici lei de-ai noştri, monede şi bancnote de toată frumuseţea dar cu prea puţine zerouri. Căci până şi acum la unele magazine îţi cer zece mii şi dacă-i dai un leu descoperi că asta vroiau de fapt.

Revenind, noi suntem testaţi prin lei, aşa cum Acan a fost testat prin lucrurile de valoare pe care le-a zărit. A socotit el că erau mai de preţ decât ascultarea. Aveau un preţ mare, într-adevăr, au trebuit să plătească pentru ele (mai mult…)

Reclame

Read Full Post »

„Probabil că plictisit este cel mai potrivit termen modern să descrie această moarte a sufletului… Deşi omul modern, sofisticat, nu simte nici o nevoie să se scuze pentru că este plictisit […], omul credinţei trebuie să-şi mărturisească plictiseala şi păcatul, pentru că atitudinea sa reflectă sărăcia propriului suflet. Să nu fii mişcat sau atins de prezenţa lui Dumnezeu (şi aş adăuga creaţia Sa) nu face decât să dea în vileag un mare neajuns de ordin interior.” (William May)

Read Full Post »

Într-o zi Alina, pe când se plimba cu rolele în parc, Îl vede pe Isus stând singur pe o bancă. Nu ştia cum să intre în vorbă cu El, dar nu putea rezista tentaţiei de a o face. S-a aşezat, deci, alături, şi L-a întrebat direct: „Cine este aproapele meu?” Era  o întrebare nu prea grea, ea mai fusese pusă. De altfel, fata cunoştea şi răspunsul, teoretic. Însă… hai să zicem că avea nevoie de lămuriri suplimentare. În orice caz, Isus ştia foarte bine cu ce intenţii venise fata la El, cât şi nedumiririle ei, şi a ales să-i spună o poveste. Clar, era exact ce vroia Alina să audă.

„În povestea mea, – spuse Isus -, e vorba despre o fetiţă care a supravieţuit, după naştere, doar datorită unui miracol. Da – răspunse el cu un zâmbet întrebării încă nepuse de Alina, care-L fixă cu privirea -, am făcut o minune atunci pentru ea, vroiam ca mai târziu să înţeleagă, (mai mult…)

Read Full Post »

Închinare altfel

„Bineînţeles că emoţiile noastre trebuie să fie implicate în închinare, însă de prea multe ori căutăm pacea şi fericirea ca pe un fel de reparaţie emoţională imediată. Vrem o eliberare instantanee şi divertisment. Atunci când Dumnezeu nu ni se prezintă în felul acesta, încercăm să fabricăm tehnici şi învăţături care să ne ofere încântarea şi experienţa după care tânjim. Închinarea trebuie să fie tot mai amuzantă şi palpitantă. La început totul va fi minunat, dar după un timp (mai mult…)

Read Full Post »

„Și cu toate acestea, în frenezia lui de a înțelege totul era mai degrabă ceva din psihologia unui etern student care abordează Creația ca pe o temă și care se pregătește asiduu pentru ziua în care urmează să fim examinați de Dumnezeu. De altfel o știe și o spune, în 8ianuarie 1993, într‑o formidabilă notă din carnetele intitulate Semințe: <În fond, eu fac o teză de doctorat la Dumnezeu>. Lucrul cel mai important care s‑a întâmplat în viața lui Dragomir este tocmai acesta: la un moment dat, și‑a schimbat conducătorul tezei.” – G. Liiceanu despre Alexandru Dragomir în cartea lui, „Însemnări din subterană”

Read Full Post »

%d blogeri au apreciat asta: