Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 13 noiembrie 2014

Închide urechea bine

„Spune o minciună suficient de tare şi suficient de mult şi lumea o va crede”, afirmase cândva Hitler! Şi cred că avea dreptate. Voi?

Poate c-ar trebui să închidem din când în când urechile! Şi să nu ne mai mirăm de opţiunile politice ale unei anumite categorii de oameni. Până acum de ce nu ne-a deranjat felul în care mulţi jurnalişti şi unele televiziuni prezintă faptele? De ce am lăsat ca minciuni sfruntate să fie repetate zi de zi? Nu puteam face nimic? Hm!

Să postim şi să ne rugăm pentru o minune: că nu vrem – nu-i aşa? – să plătim pentru neasumarea responsabilităţilor, pentru nepăsare şi complicitate! Poate Domnul se va îndura de noi! Dar oare noi, eu şi tu, vrem să trăim altfel? Nu mai bine, ci mai responsabil?

Reclame

Read Full Post »

Binele cetăţii

Eram în liceu când, imediat după Revoluţie, am primit o agendă mică, fiecare zi având un spaţiu de trei rânduri pe care aş fi putut scrie ceva. Avea mai multe poze superbe, foi tari şi lucioase, şi o copertă transparentă. Şi pentru că asemenea comori erau rare pe atunci, nu mi-am bătut capul prea mult cu ce aş putea s-o umplu. Împreună cu prietena mea, care primise una similară, am decis să scriem versetele din Biblie pe care intenţionam să le memorăm. Carneţelul îl purtam în buzunar, şi adesea repetam cele scrise pe el în timp ce mergeam spre şcoală, în staţii sau tramvaie. Încă îl mai am pe undeva!

Unul din primele texte pe care le-am scris atunci a fost cel din Ieremia 29:7:

„Urmăriţi binele cetăţii, în care v-am dus în robie, şi rugaţi-vă Domnului pentru ea, pentru că fericirea voastră atârnă de fericirea ei!”

Cuvintele astea mă urmăresc de o vreme. Situaţia izraeliților era grea: fuseseră duşi în robie, şi aşteptau zilele întoarcerii în patria lăsată în urmă. Ieremia îi asigură că Dumnezeu va face acest lucru posibil, dar asta se va întâmpla doar după ce vor trece 70 de ani. Aşa hotărâse Domnul! Dar până atunci? Ieremia le spune ce aşteaptă Dumnezeu de la ei: să se roage pentru cetate, şi să urmărească binele ei. Oare ce presupunea acest din urmă îndemn? Cum se puteau implica ei în viaţa societăţii? Daniel, Estera, Neemia – oferă răspunsuri interesante şi care ar merita mai multă atenţie. Oamenii lui Dumnezeu aveau să fie o binecuvântare fiecare acolo unde a fost aşezat, în ciuda şi chiar datorită circumstanţelor nefavorabile.

Acum, înainte de alegeri, mă întreb din nou: oare am fost noi înţelepţi şi ne-am rugam pentru ţară? Oare am lucrat, fiecare cu darul şi potrivit chemării lui, pentru binele neamului nostru? Sau credeţi că îndemnul lui Ieremia nu are nimic a face cu noi?

Un popor care votează corupţi, hoţi şi trădători nu este victimă. Este complice!” (George Orwell) Dar ce se poate spune despre poporul ai cărui cetăţeni nu se mai preocupă de „binele cetăţii” şi nu se mai gândesc pe ei ca o comunitate ce împărtăşeşte un destin comun, ci fiecare e interesat doar de confortul şi bunăstarea proprie?

Read Full Post »

%d blogeri au apreciat asta: