Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for aprilie 2015

Plimbări

set-3-cutii-stella

Nu sunt persoana căreia îi place să colinde magazinele, şi ori de câte ori o fac, nu găsesc ce îmi place şi mă întorc cu mâinile goale. Dar recent am dat de un site cu tot felul de produse din categoria decoraţiunilor interioare, şi m-am rătăcit printre articolele lui. Între altele, sortimentul mare de lenjerii de pat, pe toate gusturile şi mărimile, m-a convins că ar fi imposibil să nu găsesc ceva potrivit şi drăguţ.

lenjerie-de-pat-tac-ranforce-nina-gri

Citesc „La Medeleni”, şi am ajuns la un text ce mi-a atras atenţia:

„Unii oameni trăiesc în pat. Deopotrivă pentru somn şi lenevirea trează, patul îi cheamă când iubesc, când cetesc, când visează. Viaţa lor e un lent şi cotidian înec în pat.

Dacă şi-ar face bilanţul plastic al orelor de pat şi-al celorlalte, viaţa lor ar putea fi reprezentată printr-o vastă suprafaţă orizontală, într-un colţ al căreia, prizărit, un mănunchi de verticale s-ar ivi ca o caravană în deşert. (mai mult…)

Reclame

Read Full Post »

Tobogane, tobogane

Pentru aceia dintre noi care locuim în oraş, vestitorii primăverii îşi fac anunţurile regulat, între anumite ore şi numai în locuri dedicate: florării, pieţe, parcuri. Numai soarele, neoprit de nimeni, bate în fereastră trezirea luând-o înaintea deşteptătorului, semn că anotimpul întunecat a trecut! Pentru aceia dintre noi care suntem înconjuraţi de copii, fie acasă fie la serviciu, cântul primăverii se împleteşte cu strigăte de bucurie, cu ţipete de spaimă şi plăcere, cu râsete ce alungă straturi de griji şi poveri ce se lipesc de noi pe nesimţite. Iar pentru ca veselia să înceapă nu e nevoie, adesea, decât de un tobogan, nu-i aşa? Uite de ce mi s-a oprit privirea pe toboganele de copii de la Toyz.ro.

Când mă gândesc la tobogane îmi amintesc de o zi frumoasă de primăvară, acum vreo 9 ani, când am vizitat nişte prieteni din Timişoara. Împreună cu ei am mers în Parcul Copiilor, pe care mi-l aminteam din copilăria mea: un trenuleţ ce făcea înconjurul unui teritoriu ce îmi părea imens şi plin de surprize. Dar punctele de atracţie pentru copiii mei, pe atunci de 1 şi respectiv 3 ani, au fost toboganele. Nu conta cât de mari, abrupte sau şerpuitoare, nu conta că la aterizare puteau plonja direct în balta de la baza lui, nu conta (mai mult…)

Read Full Post »

Copil fiind, aveam unele temeri, din cele mai obişnuite, şi în nesomnul din timpul nopţii pescuiam feluritele zgomote pe care le suprapuneam cu sunete ce-mi erau cunoscute şi le analizam pe toate părţile, pentru a le determina provenienţa. Nu întotdeauna reuşeam să identific ecourile pe care le percepeam cu urechile ciulite, învăţasem cu timpul că există mereu un rest pe care nu-l pot explica (decât forţând puţin nota). Dar nu eram gata să-mi recunosc frica nici când, cu lanterna în mână în plin întuneric, trebuia să merg în fundul grădinii pentru… eh, nu mai contează pentru ce!

Nu mi-a fost niciodată teamă de păienjeni sau de înălţime (îmi place să mă laud cu asta!), dar nimeni nu m-a convins că un câine poate fi inofensiv şi sunt în siguranţă, când el încă se află în câmpul meu vizual. Şi neliniştea asta în faţa animalului nu o mai puteam ascunde! Mi-a fost teamă (şi mai îmi e), apoi, de medici, şi de injecţii – deşi n-am prea avut parte de ele, sau poate că tocmai de-aia! Pe la 26 de ani, după ce mi s-a recoltat sânge pentru analize, am leşinat.

Dar o frică ce nu ştiu cum s-a lipit de mine şi până acum mă vizitează, e cea de tensiometre. În perioada (mai mult…)

Read Full Post »

Ce mai traducere!

Ştii ce înseamnă să ai nevoie de traduceri legalizate şi să nu găseşti persoana potrivită şi autorizată pentru asta? Eu ştiu! Poate că de-aia preţuiesc ușurința cu care se poate găsi acum un traducător bun, la un simplu click. Dar haideţi să vă povestesc puţin despre cele întâmplate nouă acum câţiva ani buni!

Dora s-a născut în Yakutsk, în 2002, iar numele din certificatul ei de naştere rusesc e scris cu chirilice, bineînţeles. Dar simpla recunoaştere a literelor nu e de prea mare folos atunci când vine vorba de traducerea documentelor de identitate ale unui locuitor al Rusiei. Căci în orice loc apar trei componente: prenumele, numele patronimic şi numele de familie. Numele patronimic este format după prenumele tatălui, plus sufixul –ovich pentru băieţi şi -ovna pentru fete. Apoi, cele mai multe din numele de familie primesc, pentru forma de feminin, un „a” la sfârşit. Astfel, copiii mei sunt: Dorotea Yanovna Sisoeva şi Natanael Yanovich Sisoev.

Dar în certificatul de naştere românesc nu puteau apare aşa. Problema cea mai mare am întâmpinat-o în 2004, când am căutat un traducător pentru documentele Dorei. Prima variantă, făcute de o doamnă timişoreancă ce avea autorizaţia necesară, (mai mult…)

Read Full Post »

Je suis Kenya

988909_488545811293469_261068624648559178_n

Cele întâmplate recent în Kenya mi-au scos din sertarele memoriei alte tragedii a căror amintire – prin mărturiile, pozele şi reportajele văzute atunci sau mai pe urmă -, mi-au rămas în suflet ca o rană ce încă doare la atingere. Am să vă scriu doar despre două!

  1. Un băieţel speriat, în braţele mamei, şi ale morţii

Am căutat ieri înregistrarea ce conţine mărturia unei femei care, luată ostatică împreună cu fiul ei şi alţi 850 de oameni, a petrecut aproape trei zile în aceeaşi încăpere cu 50 de terorişti, sub ameninţarea morţii. Băieţelul, preşcolar, îi spune la un moment dat mamei: „Dacă vom muri şi mă voi trezi în cer, cum am să te găsesc acolo prin mulţimea de oameni?” Tânăra femeie îl linişteşte cum ştie ea mai bine: „Uite, eu te ţin de mână şi n-am să-ţi dau drumul, iar când vom trece dincolo, vom fi tot aşa, împreună, nu ne vom pierde!” Peste câteva ore intră forţele speciale cu gaz paralizant, femeia îşi pierde conştiinţa, dar se trezeşte apoi şi nu-şi vede fiul. Îl găseşte târziu, la morgă. Îi spune: „Au trecut câteva ore, dar aşteaptă: imediat vin!” Ia primul taxi, lasă ca plată verigheta, coboară şi se aruncă de pe pod în apa rece, aproape îngheţată. Cineva o salvează!

S-a întâmplat în octombrie 2002, (mai mult…)

Read Full Post »

« Newer Posts

%d blogeri au apreciat asta: