Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Martie 2012

Mă numeam Iona

Cine e Iona? Nu cumva e varianta feminină a numelui Ion? Străbunicul meu se numea Ion Ion, iar bunica mea Ion Ana. Iar eu aş fi fost Iona, dacă nu mi-ar fi schimbat Dumnezeu numele. Căci, deşi nimeni nu l-a ştiut, l-am purtat ca un bun urmaş al înaintaşului meu biblic. Am crezut că mergând la capătul pământului la chemarea Lui e suficient pentru a nu mai împlini alte imperative ale lui Dumnezeu, la fel de importante, căci la El nu există porunci obligatorii şi porunci ce pot fi trecute cu vederea sau luate doar orientativ. Am fugit, m-am făcut că am treabă, am dat explicaţii lui Dumnezeu şi i-am sugerat eu cum ar trebui să procedeze cu unii oameni. Dar Domnul a fost la fel de blând cu mine ca şi cu strămoşul meu evreu, căci Numele Lui nu s-a schimbat şi El e acelaşi, plin de răbdare şi îndurare.

Da, Domnul mi-a schimbat numele. A luat cele două litere dinainte, ce aminteau de egoismul meu, de acel „Io” în jurul căruia gravitam, şi a pus un „Da”, ca amintire a răspunsului pe care l-am dat chemării Lui, ca amintire a răspunsului pe care trebuie să-l dau de fiecare dată. Amintiţi-mi, din când în când, cum mă cheamă!

Read Full Post »

Ai minţi pentru a salva viaţa cuiva? Ce ziceţi de gestul lui Rahav? Şi nu doar ea, mai sunt şi alte exemple de felul acesta în Scriptură. Am purtat discuţii aprinse pe tema asta cu studenţii din Yakutsk la cursul de Etică creştină pe care l-am predat. Şi cu tinerii la una din întâlnirile bianuale pe care le organizam tot în Rusia. Îmi place să-mi argumentez punctul de vedere şi intenţionez să scriu despre asta. Dar nu acum!

Acum avem alte treburi mai urgente. De fapt, ştii că ai putea contribui la salvarea vieţii cuiva, fără a fi prins în vreo dilemă etică, fără să fii pus în situaţia de a-ţi risca viaţa sau libertatea? Cheltuiala care se cere de la tine poate că implică un sacrificiu mărunt, depinde de (mai mult…)

Read Full Post »

După ce am realizat legătura între rugăciunea lui Natan şi descoperirea cireşului din grădină, mi-era teamă că în zilele următoare se va ruga pentru tot felul de pomi şi n-o să mai am cum face plajă în partea din spatele casei, umbră peste tot! Mama mea și-ar fi amintit că a plantat acolo și portocali, sau că a aruncat semințele fructelor consumate. Cât despre greieraşii trimişi pereche în bagajul nostru, m-am bucurat că fiul meu nu s-a gândit să ceară şerpi sau mai ştiu eu ce. De atunci, înainte de a deschide rucsacul, a trebuit să-l intreb pe Natan ce rugăciuni a mai rostit, să nu mă trezesc ca în povestea „Fata moşului şi fata babei”, cu tot felul de balauri şi lighioane umplându-mi casa. Ce sa zic, treaba asta cu rugăciunea unui copil e periculoasă! Şi totuşi, ştim cu toţii că nu funcţionează aşa!

Ieri am mers în pădure (mai mult…)

Read Full Post »

Insectarul lui Natan

Insectarul lui Natan

Read Full Post »

S-a întâmplat acum aproape trei ani când, observând interesul lui Natan pentru fluturi şi tot felul de gângănii, i-am dat ideea să-şi facă insectar. Ei, nu am ştiut cât de scump o să ma coste! Bineînteles că a trebuit să alerg toată vara după fluturi. Și nu-i vorba de asta, îmi place să alerg, dar nu e uşor să te apropii tiptil şi apoi, după ce l-ai prins, să ai grijă cum îl ţii şi cum îl înţepi astfel încât să nu-i rupi vreo aripă şi nici să nu-ţi perforezi degetul. Ştiu, unii o să vă opriţi aici din citit, dar parcă mie îmi plăcea treaba asta. Am învăţat o lecţie: un sfat adesea te costă mai mult decât eşti dispus a plăti!

Câtă frustrare, cât chin a fost la început! Într-o zi cineva ne-a dat ideea să prindem fluturi de noapte. Aşa că am scos pe geam o lampă şi am aşteptat, şi iar am aşteptat… (mai mult…)

Read Full Post »

Copiii spun lucruri trăsnite, copiii cer în rugăciuni lucruri trăsnite, copiii au dorinţe care ne exasperează uneori şi mai ales când vin cu ele înaintea lui Dumnezeu. Ne simţim adesea obligaţi să le împlinim, pentru a întări credinţa micuţilor noştri în El. Sau să le explicăm de ce nu trebuie să se roage în felul acesta, sau îi certăm că indrăznesc să-L deranjeze pe Isus pentru bazaconii (nu, nu la biscuiţi mă refeream). Dar oare merită să ne perpelim atâta? Aşteaptă Dumnezeu de la noi să-i venim în ajutor? Nu cumva ne interpunem adesea între El şi copiii noştri?

Acum trei ani am primit de la cineva câteva cireşe, era la vremea în care nu apăruseră incă în aprozarul micului oraş în care locuiam atunci. Ca unul care îşi dăduse seama că nu o să-i ajungă cele câteva fructe ce îi reveneau, Natan (avea pe atunci patru ani) (mai mult…)

Read Full Post »

Declaraţie de iubire”, de Gabriel Liiceanu

– Prezentare pentru „Seara schimbului de carte”

Îmi place să folosesc imaginea dansului cu referire la o relaţie de prietenie, dar de la G. Liiceanu am învăţat că se poate dansa şi cu o carte, şi că se poate face horă în jurul unei idei. Fiica mea abea se ţinea pe picioare când a început să danseze. Când într-o zi cineva a încercat să o oprească, a răspuns: „Copiii fericiţi dansează”! Numai noi, cei mari, ezităm, ne împleticim adesea, ne împiedicăm şi dăm înapoi încurcaţi. Ce sens am în vedere acum? Toate!

„Declaraţie de iubire” e o carte despre (mai mult…)

Read Full Post »

Older Posts »

%d blogeri au apreciat asta: