Tabloul fără ramă

A fost într-o zi de vară, când soarele de amiază mă orbise, când nu mai puteam să văd, când razele lui fierbinţi (de)coloraseră totul: cerul era galben, frunzele galbene, păsările galbene, pământul galben, foile cărţii galbene… numai umerii mei roşii. M-am tras la umbra unui pom din curtea casei, mă apucase căscatul. Când am lăsat cartea din mână, Te-am văzut în faţa mea. Mi-ai zâmbit, apoi Te-ai întors,

Read Full Post »

Altfel de îngeri

Dacă până nu de mult mai credeam în coincidenţe şi doar glumeam pe seama faptului că sunt urmărită de poliţia rutieră de fiecare dată când urc la volan, ieri m-am convins că nu e pură întâmplare. În primul rând, explicaţi-mi voi cum se face că atunci când Ian conduce se întâmplă foarte rar să întâlnească pe drum maşina poliţiei, iar când eu sunt la volan se întâmplă foarte rar (dacă într-adevăr a fost vreodată cazul) să nu îi întâlnesc! Veţi spune că e o chestiune psihologică: Ian nu-i observă pentru ca nu se teme de ei, iar eu îi văd peste tot pentru că îi caut mereu cu privirea. Dar în ce priveşte ziua de ieri ceva nu se leagă,

Read Full Post »