Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘carti’

Citind cartea „2o de ani în Siberia. Destin bucovinean”, de Aniţa Nandriş-Cudla, m-am gândit că pusă alături de Iov, neprihănitul care trecând prin mari pierderi şi suferinţi continuă să-L binecuvinteze pe Dumnezeu, nu ar fi cu nimic mai prejos. Atitudinea ei în faţa nedreptăţii şi grozăviilor prin care îi e dat să treacă, despre care scrie fără ostentaţie în ceea ce avea să arunce lumină asupra destinului comunităţii româneşti din Bucovina anilor ‘40, e mărturia rădăcinilor de neclintit pe care credinţa le-a prins în inima ei.

Greu de citit la început, datorită păstrării particularităţilor graiului local şi abundenţei cuvintelor ruseşti, explicate de cele mai multe ori dar reluate pe parcursul textului fără menţionarea înţelesului, povestea are un farmec deosebit tocmai prin aceste aparente neajunsuri, ce trasportă pe cititor într-o lume altfel ce prinde treptat contur. Ca una care am locuit în Siberia 10 ani (mai mult…)

Anunțuri

Read Full Post »

Plouă afară şi-i ceaţă. S-a pornit de dimineaţă orchestra picurilor mari şi grei, îmi place să ascult dar să şi privesc acest început de spectacol: unul mai departe, altul mai aproape, altul la stânga (sau dreapta?), altul nimereşte exact în palma-mi întinsă. Apoi vin tot mai mulţi, se aude tot mai tare, pentru ca, la timpul potrivit, să-şi facă intrarea stropii mărunţi şi deşi, pe fondul cărora cei norocoşi care au ajuns pe acoperiş se dau pe topogan la vale, burlanul cântându-şi partitura lui.

Dar ploaia nu se mai opreşte, picurii îşi dau mâna şi formează râuri ce aleargă pe scări şi ies în stradă, ce pătrund adânc în pământ şi sapă la temelia casei mele. O umbră de umezeală se ridică încet pe pereţii camerei, se-ntinde, se lăţeşte, (mai mult…)

Read Full Post »

Declaraţie de iubire”, de Gabriel Liiceanu

– Prezentare pentru „Seara schimbului de carte”

Îmi place să folosesc imaginea dansului cu referire la o relaţie de prietenie, dar de la G. Liiceanu am învăţat că se poate dansa şi cu o carte, şi că se poate face horă în jurul unei idei. Fiica mea abea se ţinea pe picioare când a început să danseze. Când într-o zi cineva a încercat să o oprească, a răspuns: „Copiii fericiţi dansează”! Numai noi, cei mari, ezităm, ne împleticim adesea, ne împiedicăm şi dăm înapoi încurcaţi. Ce sens am în vedere acum? Toate!

„Declaraţie de iubire” e o carte despre (mai mult…)

Read Full Post »

%d blogeri au apreciat asta: