Grădina la care visezi

Ori de câte ori mă gândesc la anumite momente legate de copilăria mea, văd grădina din spatele casei, în care îmi petreceam marea parte a timpului. Văd aleea cu pietre de diferite forme, culori şi mărimi, pe care le cunoşteam atât de bine: aveam să smulgem dintre ele fiecare firicel de iarbă şi buruienile ce se încăpăţânau să răsară tocmai acolo unde, credeam noi, nu le era locul! Eh, nu prea era la îndemână oricui, pe atunci, să aleagă modele de pavele şi pavaje de tot felul, ca acum!

Îmi place să privesc curţile şi grădinile oamenilor, atunci când trec pe străzi. Spun multe despre proprietari: despre gusturile, creativitatea, chiar amintirile lor. Visez să amenajez şi re-amenajez cândva un spaţiu verde, în care să-mi pot petrece timpul citind, ascultând păsările, legănându-mă într-un balansoar. Zilele trecute, când am revăzut casa părintească,

Read Full Post »

Abilităţi, practică şi câştig

Îmi plăceau listele alea care circulau o vreme pe facebook, cu personalităţi ce şi-au descoperit relativ târziu în viaţă talentele şi darurile deosebite, prin care au rămas cunoscuţi posterităţi. Două lucruri avem de învăţat, de la aceşti oameni: niciodată nu e prea târziu să-ţi descoperi o pasiune şi poate o abilitate specială, şi nu vei realiza de ce eşti în stare până nu vei decide să încerci ceva nou. Iar dacă nu ştiţi cu ce să începeţi, vă sfătuiesc să căutaţi joburi pe Aptjob.ro! Poate acest prim pas va fi unul… mare!

Ce este Aptjob? Potrivit prezentării de pe facebook, e o platformă de carieră cu un nivel înalt de rafinare a căutării, angajatori de elită şi resurse ce ghidează paşii dezvoltării personale. Pe site-ul de recrutare online aveţi posibilitatea de a vă înregistra propriul CV în baza de date, acesta putând fi făcut public sau doar direcţionat către anumite firme. Iar dacă reuşiţi să vă înscrieţi până în 27 mai şi să vă completaţi datele personale, puteţi câştiga o tabletă,

Read Full Post »

Nehotărâre şi semimaraton

Repetiţie generală azi, pe stadion. Pentru că mă tot bate gândul să mă înscriu la un concurs de semimaraton, şi pentru că sunt foarte nesigură pe mine, am decis, aşa dintr-o dată, să alerg 21 de km seara asta, să văd cât timp îmi ia şi cum mă descurc (de obicei fac 10-12 km). Cu o singură oprire foarte scurtă, în care am băut apă, m-am încadrat în 2 ore şi 27 de minute.

E-adevărat că azi m-am trezit la ora 5, că am avut o zi deosebit de grea la serviciu, că am mâncat ce-am apucat (nu fructe, nu legume, nici nu ştiu cum de mi s-au terminat toate), că în timp ce alergam am vorbit cu copiii la telefon (dând tot felul de instrucţiuni despre cum să se poate, fiecare ce are de făcut, etc.), că pe parcursul a două ture am vorbit cu prietena mea Andreea despre tabăra pe care o organizăm vara asta, şi… explicaţii şi scuze ar mai fi. Cred, deci, că în condiţii mai bune şi cu o pregătire prealabilă, aş scoate un timp mai bun. Dar cine ştie ce alţi factori perturbatori imprevizibili îmi vor încetini alergarea în ziua concursului!

De altfel, la semimaratonul din Arad de anul trecut, la categoria de vârstă la care mă încadrez eu (am 41 de ani!), concurenta ce a ocupat locul trei a avut exact acelaşi timp: 2 ore şi 27 de minute. Nici cele care au ocupat primele două locuri nu au fost foarte departe. Dar cine ştie dacă anul acesta nu vor fi şi altele, mai bune şi mai pregătite!

Să mă înscriu la concurs, sau să nu mă înscriu: asta e întrebarea! Nu pentru voi, pentru mine, cât de greu mă hotărăsc în unele privințe!

Read Full Post »

Pe-trecere la Nandru

Aţi fost la Nandru? Liliacul aproape că a trecut! Am luat ieri două fire pe care le-am pus într-un pahar pe pervaz, şi în care îmi bag nasul de fiecare dată când intru în bucătărie. Dar sunt alte flori care împodobesc valea, născute parcă din cântul liniştitor al râului stăpân ce desparte cei doi versanţi. Încă aud doina apei, şi veselă şi tristă, despre locuri şi oameni duşi, pe unda curgerii timpului!

Plecat-am în sandale, deşi ştim prea bine că nu putem trece pe lângă două pietre aşezate una peste alta fără să urcăm pe ele. Şi că lângă stânci sunt şi tufişuri cu spini şi pălămidă… Ne-am zgâriat, ne-am înţepat, am aluncat, am prăvălit nişte bolovani sub noi,

Read Full Post »

Testele e-isteţ

Tot mai mulţi copii au tablete şi telefoane cu acces la internet, generaţiei de azi îi este greu să-şi imagineze cum am putut noi trăi fără reţele de socializare şi jocuri de calculator. Ca părinţi, nu-i putem priva pe tineri, şi nici pe micuţii din ciclul primar, de tot ce tehnologia zilelor noastre le oferă. Putem, însă, şi trebuie să-i învăţăm cum să se folosească de avantajele clare pe care accesul la o mare masă de informaţii le aduce. Iar acum, pe ultima sută de metri până a evaluarea naţională, testele E-isteţ vin în ajutorul elevilor şi al părinţilor deopotrivă: ele aduc profesorul în casă, la orice oră!

În primul rând, pe e-istet puteţi găsi teste ce oferă o experienţă similară cu cea de la evaluarea naţională, în ce priveşte formatul, timpul de lucru şi punctajul. De aceea,

Read Full Post »

Muncă temporară, rezultate permanente

Ca studenţi cu bani puţini, în anii ‘90, am invidiat adesea pe colegii noştri occidentali, care aveau posibilitate să lucreze în timpul verilor sau chiar pe perioada anului şcolar, pentru un venit suplimentar. Unii nici măcar nu o făceau atât pentru bani, cât  pur şi simplu pentru câştigarea experienţei în domenii cât mai diverse. O slujbă în care se făcea plata cu ora, sau munca cu jumătate de normă – nu era ceva uşor de găsit nici măcar în oraşele mai mari din ţara noastră. Dar iată că a venit vremea ca şi la noi să existe o astfel de opţiune, prin serviciul de leasing de personal sau închiriere de forţă de muncă.

Una din cele mai grele perioade din viaţa mea au constituit-o lunile de şomaj. Un prieten m-a abordat atunci şi m-a provocat să mă gândesc la o reorientare profesională, la domenii noi în care aş dori să-mi încerc darurile şi abilităţile, sau despre care aş dori să învăţ în vederea ocupării unui loc de muncă. La început mi s-a părut că, alegând o direcţie nouă, ar însemna să mă dezic de ce am fost până atunci. Apoi m-am gândit că, în viaţă, chiar nu e niciodată prea târziu a descoperi interese şi îndemânări noi, precum şi modalităţi neexperimentate încă de a-ţi mări venitul. Viaţa o scriem pe capitole, şi facem „începuturi” ce ne duc în locuri diferite decât direcţia iniţială. Dar nu e nimic rău în asta!

Am dat zilele astea de un articol publicat în „Adevărul”

Read Full Post »