Nu-mi amintesc cu precizie în ce an a fost, dar cu siguranță înainte de ’85, când am primit, de Crăciun, cărţile de copii din seria Sion. Publicate în America şi introduse clandestin în ţară, au fost aduse de tatăl meu de la Sibiu (dacă nu mă înşel).
Nu vă pot spune ce mult m-am bucurat atunci de ele! Mai târziu am primit şi două casete cu corul de copii Sion, despre care abia recent am aflat că e din Iaşi.
Cea mai îndrăgită dintre cărţi a fost Sion I, cu cântari şi povestiri de Crăciun. An de an o scot din cutia cu poboabe în preajma sărbătorii Naşterii Mântuitorului! Şi cântăm toţi din ea, în timp ce unul din noi caută clapele indicate de partituri!
Aflu, din cartea Silviei Tărniceriu, miracolul care dat farmec sărbătorilor mele de atunci încolo şi sunt recunoscătoare tuturor celor care, cu preţul libertăţii şi al vieţilor lor au scris, tipărit, introdus şi distribuit aceste cărţi în acele vremuri în care credinţa şi curajul îţi erau mereu testate!„Iată o nouă stea” e una din cele mai frumoase cântări, o ascult din nou, o cânt din nou…
Sînt în Biserica in Iaşi, Biserica din Sărărie, mi-am adus aminte de vremurile în care am cîntat la chitară bass în corul Sion. O cîntare pe care am cîntat-o des de Crăciunurile anilor 80-90 a fost inspirată de…
de fapt este Dvorak,
Iată cum a fost transpusă în melosul evanghelic:
Vezi articolul original 12 cuvinte mai mult
Lasă un comentariu